Reporter: Înlocuirea autovehiculelor convenţionale cu cele electrice este unul dintre obiectivele guvernelor. Se ştie însă că, pentru realizarea bateriilor acestor maşini, este nevoie de unele materii rare, care sunt la mare căutare în această perioadă. Vorbim în special despre litiu şi cobalt. Credeţi că vor exista resurse pentru a atinge ţintele impuse?

Eugen Scheuşan: Problema fabricaţiei bateriilor pentru automobile electrice n-ar sta în primul rând în litiu, ci în cobalt, acesta fiind un material foarte căutat de multă vreme, ca urmare a proprietăţilor chimice pe care le are, începând cu industria coloranţilor din vremurile trecute, trecând prin magneţi şi sfârşind cu cele mai noi cuceriri.

Cobaltul creează foarte uşor unele legături cu alte elemente chimice şi, ca urmare, intră în construcţia multor dispozitive. Bateriile pe care noi le numim “cu litiu” în realitate conţin şi destul de mult cobalt. Şi dacă în bateria unui telefon intră câteva grame de cobalt, în bateria unui automobil intră câteva kilograme la automobilele mici şi multe kilograme la cele cu baterii foarte mari, care pretind autonomii de peste 500 de km. Aceste minerale nu intră în componenţa bateriilor utilizate la autovehiculele convenţionale, zăcămintele fiind foarte limitate şi foarte clar stabilite. Pe locurile fruntaşe se află zăcăminele din Africa, Brazilia, Rusia, China.

În timp ce litiul se găseşte în multe locuri în natură şi este un element comun, nefiind foarte rar, zăcămintele de cobalt sunt foarte limitate şi deţinătorii de astfel de zăcăminte, după părerea mea, vor ajunge să controleze mai degrabă producţia de baterii.

Un alt aspect care mi-a atras atenţia este informaţia că şi în România vom avea o fabricaţie de baterii. Probabil că, în continuarea acestui program – ţinând cont atât de faptul că fabricaţia de baterii implică unele procese chimice care sunt poluante, cât şi de faptul că după utilizarea bateriei trebuie făcut ceva cu aceasta şi nu trebuie aruncată în natură -, România ar trebui să aibă şi un program de construcţie a unei capacităţi de reciclare a acestor materiale, având în vedere că din bateria uzată se poate extrage atât litiu, cât şi cobalt. Cred că statul român ar trebui să aibă o anumită poziţie în acest sens. În orice caz, trebuie să ne gândim că o mare fabrică de baterii vine şi cu unele probleme de mediu.

Aceste minerale pot fi reciclate din baterii, dar nu este simplu şi, după părerea mea, nu trebuie să aşteptăm o acumulare mare de baterii, pentru că deja vorbim despre zeci de mii de automobile electrice care rulează şi în România, iar unele în curând împlinesc cinci-şase ani. O baterie la un automobil electric are o durată de viaţă cuprinsă între cinci şi opt mii de cicluri de încărcare-descărcare. Deci mă aştept ca, peste vreo trei-cinci ani, să ne confruntăm cu un val de baterii care trebuie reciclate. În România, unde statul încurajează, prin programul Rabla, achiziţia de automobile electrice – contribuţia statului român pentru un automobil vechi se ridică până la 10.000 de euro -, numărul de maşini electrice este mai mult decât dublu de la an la an. Deci ne vom confrunta, la un moment dat, cu această problemă, care trebuie şi ea tratată, dar nu tratată după ce se întâmplă, ci odată cu fabricaţia de baterii şi, deci, avem nevoie de nişte fabrici de reciclare a bateriilor respective.

Reporter: Aţi spus că în câţiva ani va fi nevoie ca bateriile primelor maşini electrice să fie schimbate. Însă o baterie costă tot cam cât o maşină… Schimbarea bateriei unui automobil electric echivalează cu achiziţionarea unui autovehicul nou?

Eugen Scheuşan: Bateria costă aproape cât maşina. Acum, din punct de vedere financiar, automobilul electric nu este încă o soluţie. Poate fi gândit ca o soluţie prin faptul că este mult mai plăcut de condus, mult mai uşor, dar per total nu este încă o soluţie, pentru că, într-un timp mai mic de zece ani, este ca şi cum ne-am schimba maşina. Şi cu toate că se fac cercetări pentru o evoluţie a acestor baterii, siuaţia nu pare să se fi schimbat faţă de acum 6-7 ani, în ceea ce priveşte construcţia de baterii, pentru că vorbim tot de litiu şi de cobalt…

Reporter: Pot veni investitori să deschidă o fabrică de reciclare la noi? Este profitabilă o astfel de afacere?

Eugen Scheuşan: Profitabilitatea trebuie la un momentdat asigurată prin mai multe mijloace. Întrebarea este dacă ne dorim depoluare sau nu. Am văzut cum rezolvă alţii problema turbinelor uzate. Elicele de la turbinele de vânt uzate sunt îngroapate pe plajă, sub un strat gros de nisip. Eu ştiu dacă este aceasta o soluţie?

Reporter: Electromagnetica are în vedere să activeze pe un astfel de segment de reciclare?

Eugen Scheuşan: În principal, Electromagnetica nu este o întreprindere din domeniul chimiei, nu are un astfel de profil de reciclare, ci dimpotrivă, din motive de poluare am încercat şi am şi reuşit să desfiinţăm cam tot ceea ce în fabrică putea produce poluare mare, să genereze ape uzate altele decât cele menajere, de exemplu. Am desfiinţat finisajele, acoperirile galvanice, vopsitoria şi alte elemente care puteau produce în oraş noxe, să zicem, insuportabile. Aceasta este o industrie care, după părerea mea, trebuie judecată foarte bine şi din punct de vedere al amplasamentului şi din punct de vedere al forţei de muncă si al proceselor de reciclare.

Automobilele îmbătrânesc, celulele electrice ale automobilului îşi termină durata de viaţă şi trebuie făcut ceva cu ele. În plus, mai auzim o dată la două-trei săptămâni că în portul Constanţa a venit un transport de containere cu materiale aşa zis reciclabile (pentru care importatorii prezintă documentaţii de import neconforme). De asemenea, vedem că s-au înmulţit incendiile la tot felul de depozite de materiale, în imagini fiind prezentate nişte coşmelii de tinichea arzând. Poluarea este extraordinar de mare, oare de ce?

Cred că este momentul ca România să întocmească o legislaţie care să filtreze mult mai bine importul de materiale aduse pentru reciclare. Aceasta este, prin natura ei, foarte poluantă, fiind un proces chimic în care se tratează substanţe cu alţi produşi chimici. Dar această poluare poate fi limitată la niveluri acceptabile şi din ea se pot scoate aceste materiale care sunt astăzi la mare căutare, în principiu cobalt şi litiu.

De aceea este bine să începem să finanţăm nişte programe, să finanţăm un număr de români care să înveţe cum s-ar putea recicla bateria.

Reporter: Este cunoscut că, pentru exploatarea unor zăcăminte de astfel de metale, este nevoie de foarte multă apă. Cum împăcăm acest aspect cu criza apei, despre care se tot vorbeşte?

Eugen Scheuşan: România, cel puţin până în momentul de faţă, deşi ploile au cam început să ne ocolească, nu a dus lipsă de apă în adevăratul înţeles al cuvântului.

• “Costurile foarte mari au scos de pe piaţă actorii români mari consumatori de energie”

Reporter: Cum a încheiat compania anul 2022?

Eugen Scheuşan: Anul trecut a fost unul profitabil. Am reuşit să ieşim din pasa neagră a anului 2021, când am avut o pierdere foarte mare în segmentul energiei din cauza evoluţiei preţurilor. În sensul că am contractat cu un an înainte, cu companiile pentru care eram furnizor de energie electrică, la preţurile pieţei şi am ajuns în situaţia să cumpărăm energie la preţuri de până la 4-5-6 ori mai mari. Din păcate, clienţii noştri nu au fost de acord cu niciun fel de negociere şi, ca atare, am suferit o pierdere de circa 18 milioane de lei, care s-a tradus într-un bilanţ negativ, în 2021. Anul trecut am reuşit să ne revenim din această pasă, am reuşit să recuperăm integral pierderea din anul precedent şi chiar să realizăm un profit.

Reporter: Criza energetică a afectat multe companii din economia românească…

Eugen Scheuşan: Criza energetică se vădeşte în România prin faptul că, încet-încet, cam toate industriile care se bazează pe un consum de energie ridicat încep să dispară. Este vorba despre materiale de construcţie, metalurgie, siderurgie…Criza energetică a lovit foarte tare şi nu este o criză energetică în sensul că n-am avut energie suficientă, ci se traduce prin faptul că au crescut costurile cu energia în aşa măsură încât au scos de pe piaţă actorii români mari consumatori de energie: Nu ai cum să fabrici ciment, nu ai cum să fabrici oţel sau oţeluri speciale, aluminiu etc. fără energie electrică. În afară de acest aspect, nici gestiunea pieţei de energie n-a fost cea mai strălucită. Înainte aveam o piaţă reglementată şi una liberă – piaţa reglementată se referea la populaţie, piaţa liberă la industrie şi aşa se menţinea cumva un echilibru. Acest echilibru, odată cu o liberalizare poate puţin grăbită, fără a examina cum trebuie situaţia, nu s-a mai menţinut. Peste această situaţie s-au suprapus şi alte interese, dorinţa unor entităţi de a produce sume colosale de bani. Aceşti bani nu s-au născut din supra-producţie de electricitate, ci s-au născut din preţuri.

Reporter: Pe lângă această criză a energiei, trecem prin situaţia în care avem o inflaţie mărită şi dobânzile sunt foarte crescute. Cât afectează acest lucru activitatea Electromagnetica?

Eugen Scheuşan: Am reuşit să trecem din nou în regimul în care folosim creditele doar în mod operaţional, pentru uşurinţa plăţilor. Am avut o colaborare foarte bună cu băncile, unde am găsit înţelegere având în vedere comportamentul nostru financiar ireproşabil dintotdeauna. Unele bănci au fost alături de noi şi ne-au susţinut în perioada grea a anului 2021 şi la începutul anului 2022.

• Electromagnetica investeşte în instalarea de panouri solare

Reporter: Pe partea de investiţii ce ne puteţi spune?

Eugen Scheuşan: Investim în retehnologizarea uneia dintre cele zece microhidrocentrale pe care le avem în bazinul râului Suceava, ţinând cont că peste ele au trecut deja 15 ani de utilizare intensivă. Avem un plan în continuare a acestui proces şi probabil că vom investi în fiecare an în câte una dintre aceste microhidrocentrale. Lumea va avea nevoie de energie şi să nu uităm că această energie este socotită verde peste tot în lume. De asemenea, acestea nu sunt hidrocentrale bazate pe acumulare, sunt pe cursul râului şi au mai multe funcţii. Pentru noi, una dintre ele este producţia de energie electrică. Pentru comunitate vorbim despre apărările de inundaţii, pentru că executăm lucrări de întărire a malurilor.

Reporter: La cât se ridică valoarea acestei investiţii?

Eugen Scheuşan: Cred că, pe an, în momentul de faţă cheltuim circa un milion de euro cu aceste reabilitări.

Reporter: Mai aveţi şi alte investiţii în domeniul energiei regenerabile?

Eugen Scheuşan: O ramură nouă în care investim este instalarea câmpurilor de panouri solare. În cadrul de finanţare pe care îl avem, susţinut de promovarea energiei regenerabile, avem o primă acţiune terminată la o societate, în cadrul unui han din Eforie Sud. Ne-am format propria resursă de aprovizionare, a fost un fel de studiu. Intenţionăm să montăm şi în incinta Electromagnetica un astfel de parc, pe clădire, de 80 de kilowaţi. De asemenea, am dori să dotăm cu panouri solare şcoala care funcţionează în incinta parcului Elecromagnetica, iar copiii să poată să înveţe într-un asemenea cadru şi să fie şi conştientizaţi de lucrul acesta. Să înceapă un program educaţional în sensul acesta, de respectare a utilizării de energie verde. Intenţionăm, aşadar, să facem un obiect de activitate din instalarea de astfel de panouri. Vorbim şi de o administrare inteligentă a acestei energii, trebuie să vedem în ce măsură putem trece şi la înmagazinarea de energie produsă din surse regenerabile, care însă este o problemă similară cu cea a automobilelor electrice. În momentul de faţă, singura cale de a stoca importante cantităţi de energie rămâne în acumulatoare bazate pe litiu, de tipul celor din automobilele electrice, care sunt foarte scumpe şi care au între cinci mii şi opt mii de cicluri de încărcare-descărcare.

Reporter: Aţi început să lucraţi cu specialişti şi să faceţi proiecte de tipul acesta care să fie derulate prin PNRR?

Eugen Scheuşan: Într-adevăr, în PNRR este un cadru extrem de ofertant ca sumă şi lucrăm cu specialişti, dar ne formăm în paralel şi proprii specialişti pentru dezvoltarea proiectelor prin acest program.

Reporter: Ce noutăţi aveţi pe partea de staţii de încărcare?

Eugen Scheuşan: În momentul de faţă am creat câteva staţii noi, să spunem în acord cu cerinţele pieţei. Staţia noastră standard este una ce are un conector european, numitul CCS, un conector asiatic CHADEMO şi o priză de curent alternativ, aşa-zisul conectorul de tip doi. Acum am creat şi staţia de 150 de kilowaţi, deci intrăm în domeniul marilor puteri pentru maşinile care încă nu sunt multe pe piaţa românescă.

Noi, evident, facem şi operaţia de întreţinere a acestor staţii, avem propriul software, propria aplicaţie de încărcare pe telefonul mobil, cu care utilizatorul poate să plătească, să acceseze staţia, să îşi facă rezervare etc. Ne bucurăm că avem foarte multe cereri din partea utilizatorilor de alte staţii, a proprietarilor de staţii care nu ne aparţin, să le introducem şi pe acestea în sistemul nostru, în aplicaţia noastră – ELMotion.

O altă investiţie importantă pe care am finalizat-o la începutul acestei luni este staţia de curent alternativ 2 x 22 kW, în întregime fabricaţie Electromagnetica, cu procesor Electromagnetica şi cu software-ul acelui procesor de asemenea fabricat de noi. Intenţionăm să continuăm pe această linie.

Ţinând cont de situaţia internaţională extrem de încordată şi de interdicţiile de a achiziţiona sau de a vinde pe anumite pieţe, încercăm să ne facem o reţea de aprovizionare astfel încât să rezistăm la orice fel de embagouri impuse de o parte sau de cealaltă. Nu ştiu cât de dificilă va fi această sarcină, ţinând cont de numărul componentelor – şi electrotehnice şi electronice – care intră într-o astfel de staţie. Încercăm să reproiectăm echipamentele de o asemenea manieră încât în orice conjunctură de restricţii partea de producţie să poată supravieţui. În domeniul staţiilor intrăm într-un proces de reproiectare în sensul acesta. De asemenea, pe segmentul echipamentelor de iluminat am trecut prin aceeaşi situaţie, astfel încât să reducem cât mai mult dependenţa de un singur furnizor.

Reporter: A crescut cererea în domeniul staţiilor de încărcare, în ultimul an?

Eugen Scheuşan: Pe partea de staţii, în momentul de faţă cererea este în creştere mare, pe baza programelor de finanţare, a PNRR şi a fondului de mediu. Ne aşteptăm la livrări importante în acest an, cred că vor fi sute de astfel de echipamente. Avem deja furnizori importanţi şi în mediul privat. De asemenea, mai practicăm şi metoda în care ne ducem cu staţia noastră într-o locaţie a unui beneficiar şi o exploatăm împreună. Este, în general, cazul unor benzinării. Unităţile teritoriale administrative au programe axate pe fondul de mediu şi pe PNRR, unele fiind în desfăşurare, altele încă în aprobare, dar cu certitudine că se vor concretiza, ţinând cont de sarcinile de zeci de mii de staţii la nivel naţional care trebuie instalate, altfel n-are cum să se răspândească utilizarea automobilului electric.

Reporter: Ce aţi lansat în ultima perioadă pe segmenul corpurilor de iluminat?

Eugen Scheuşan: Pe partea de corpuri de iluminat avem o noutate – am extins gama corpurilor din masă plastică termoconductivă şi la corpul de peste 100 W. În momentul de faţă producem corpuri de 130 W din masă plastică. Aş dori să reiterez faptul că ne preocupă studiul amprentei de carbon, procedură pe care o vom extinde la nivelul întregii fabricaţii. Am constituit în cadrul compartimentului de managementul calităţii o grupă care se specializează în acest domeniu – suntem încă în faza de instruire a personalului în acest sens. Avem deja calculate amprenta de carbon pentru corpul de iluminat din masă plastică comparativ cu cel din aluminiu turnat. Rezultatele, evident, sunt îmbucurătoare, în sensul că amprenta de carbon pentru cele din masă plastică este cu mult mai mică, ţinând cont de energia necesară atât pentru producerea aluminiului, cât şi pentru turnare şi reciclare.

Reporter: Aşadar, faceţi demersuri în domeniul sustenabilităţii…

Eugen Scheuşan: Am început demersurile ca să avem un studiu de sustenabilitate, să-l pregătim pentru anul viitor, când el devine obligatoriu în Uniunea Europeană. Toate societăţile de la o dimensiune în sus, cel puţin cele cotate la bursă, vor fi obligate să aibă în vedere acest studiu. Amprenta de carbon reprezintă unul din elementele esenţiale ale studiului de sustenabilitate. Am urmat un program de instruire, am avut şi avem în continuare o perioadă de instruire pentru acest personal. Este vorba despre o chestiune destul de complicată, nu trebuie tratată cu uşurinţă şi chiar ne preocupă şi vrem să prezentăm un studiu realist, adevărat, bazat pe cifre din societatea noastră.

Reporter: De câţiva ani investiţi şi în sectorul educaţiei…

Eugen Scheuşan: Da, este vorba despre o altă zonă de investiţii, reprezentată de reabilitarea unor corpuri de clădiri pe care, ţinând cont de criza din învăţământ, le-am transformat în şcoli. Sunt renovări profunde, nu de suprafaţă, începând cu consolidări şi terminând cu schimbarea completă a aspectului.

Deja avem în incinta parcului Electromagnetica, cu câţiva ani vechime de funcţionare, o grădiniţă şi o şcoală şi, în acest sens, colaborăm foarte bine cu Primăria Sectorului 5, reprezentanţii acesteia fiind mulţumiţi la rândul lor să găsească aici un spaţiu curat, bine păzit, în care domneşte disciplina.

Anul acesta, până la începutul anului şcolar, vom mai da în folosinţă unele spaţii. Vorbim despre capacităţi de elevi mutate din şcoli vechi, din clădiri insalubre, despre clase de învăţământ de stat relocate din lipsă de spaţiu.

Reporter: Care sunt problemele pe care le întâmpinaţi în activitatea zilnică?

Eugen Scheuşan: Una dintre preocupările noastre este cea de recuperare a cash-ului pentru mărfurile şi serviciile facturate. În momentul de faţă, Electromagnetica are marfă facturată de circa 67 de milioane de lei, din care facturi cu termene scadente depăşite în valoare mai mare de 20 de milioane. Menţionăm, de asemenea, că Electromagnetica a realizat lucrări de tip ESCO cu plata eşalonată.

Reporter: Ce perspective are compania?

Eugen Scheuşan: În momentul de faţă ne axăm pe această ramură energetică, cu componentele ei – producţia de energie electrică, furnizarea de energie electrică, produse şi servicii care implică electricitatea, iluminat, staţii de încărcare. Mai nou ne axăm pe dezvoltarea învăţământului în Electromagnetica. Tuturor solicitărilor unor entităţi de învăţământ de a vizita fabrica noi am răspuns pozitiv. Totuşi, apetenţa tinerilor pentru o astfel de activitate este scăzută.

Am publicat situaţiile încă neauditate, dar auditul aproape s-a terminat şi, spre sfârşitul lunii, vom publica situaţiile financiare auditate. Am avut parte de sprijin deosebit din partea acţionarilor şi am reuşit să ducem la bun sfârşit programele fabricii. Ceea ce pot eu să promit acţionarilor Electromagnetica este că depunem cele mai susţinute eforturi posibile pentru ca societatea să existe în continuare, să meargă pe calea profitului, să se dezvolte şi să fie în prima linie tehnologică.

Reporter: Mulţumesc!