Bursa 04.07.2016

//Bursa 04.07.2016

Bursa 04.07.2016

EUGEN SCHEUŞAN, ELECTROMAGNETICA:

„Propunem ca plata LED-urilor să fie efectuată din economia de energie”

„Singurul lucru care te poate scoate din criză este cercetarea”
„S-ar putea ca noul mod de viaţă să fie criza perpetuă, în care singurele instituţii neafectate de criză rămân băncile. Dacă dau semne de criză, toate guvernele se grăbesc să pompeze bani în bănci”

Plata corpurilor de iluminat LED, pe care o propunem sistemului şcolar şi celui de sănătate, ar  trebui să se facă din economia de energie electrică, ne-a declarat, recent, Eugen Scheuşan, directorul general al Electromagnetica, în cadrul unui interviu cordat ziarului BURSA.
Domnia sa susţine că un beneficiu important al LED-urilor este durata de viaţă mult mai mare: „Dacă la tuburile cu neon discutăm de 5.000 de ore de funcţionare cu o scădere la jumătate a intensităţii luminoase după 1.000 de ore de funcţionare, la LED-uri discutăm despre zeci de mii de ore de funcţionare, iar la capătul acestor zeci de mii de ore corpurile cu LED-uri nu se sting, doar luminează cu o intensitate mai mică. În principiu, se consideră că, la scăderea cu 30% a iluminării,
şi-a încheiat perioada de viaţă”.
Domnul Scheuşan ne-a mai spus că Fondul Proprietatea a reclamat „Electromagnetica” la Comisia Europeană (CE), secţia de concurenţă, pentru ajutor de stat în domeniul energiei, iar CE a judecat timp de trei ani, autorităţile europene anunţând că nu a fost vorba de ajutor de stat şi că preţurile sunt în conformitate cu piaţa.
„La o lună diferenţă, însă, Consiliul Concurenţei ne-a amendat, deoarece nu ar mai fi fost energie hidro şi pentru alte companii de furnizare a energiei electrice”, a adăugat directorul general al societăţii, care a contestat amenda.
Citiţi mai multe detalii în interviul de mai jos

Reporter: Care credeţi că a fost motivul Consiliului Concurenţei să va amendeze cu nouă milioane lei? Aţi contestat această decizie?
Recent, aţi declarat că parteneriatul cu Hidroelectrica diferea faţă de altele, având clauze favorabile vânzătorului.
Eugen Scheuşan Am contestat amenda acum aproximativ o lună, la o săptămână distanţă de când am primit hotărârea în termenul legal.
Cauzele pentru care am fost judecaţi de către Consiliul Concurenţei, pe aceeaşi motivaţie cu ceilalţi („băieţii deştepţi”) ne sunt necunoscute. De piaţa de energie din ţara noastră este foartă multă lume interesată, iar Hidroelectrica are un cuvânt greu de spus.
În cadrul contractului cu Hidroelectrica, Electromagnetica, în niciun an, nu a avut fixe nici cantităţile de energie, nici preţul, acesta fiind renegociat anual sau chiar de două ori pe an. Contractul a fost profund asimetric, în sensul că motivele de reducere a cantităţii de electricitate, a renegocierii preţului, erau doar de partea Hidroelectrica. Dânşii ne puteau lua sau livra cam orice cantitate de energie. Preţurile erau la dispoziţia lor, după cum se constată şi din analiza graficului de
evoluţie a preţului.
Acuza Consiliului Concurenţei a fost că, împreună cu celelalte societăţi cu contracte, am limitat accesul altora la această energie destinată pieţei libere.
O altă problemă a fost semnarea contractului pe 10 ani. La data respectivă nu scria nicăieri că este interzis un contract pe o perioadă de 10 ani. De ce contractul semnat în 2002, peste doi ani, a fost resemnat pe 10 ani?
Hidroelectrica a motivat că, în perioada 2002-2004, am fost testaţi să ne vadă seriozitatea şi capabilitatea noastră. Am corespuns acestor criterii şi ne-au propus un contract de acest tip.
Apoi, anual a fost renegociat. În anii cu hidraulicitate scăzută am avut reduceri de energie.
În public, au mai fost vehiculate la adresa noastră o serie de neadevăruri prin generalizare:”Băieţii deştepţi cu castele în Elveţia”, „Băieţii deştepţi cu milioanele din conturi” sau că energia populaţiei s-a scumpit din cauza  ăieţilor deştepţi, deoarece nu a mai avut Hidroelectrica energie pentru populaţie. Nici una din aceste afirmaţii nu este valabilă.
De fapt, energia pentru populaţie, numită reglementată, era în fiecare an stabilită de ANRE, atât cantitativ, cât şi ca preţuri. ANRE s-a conformat foii de parcurs în energie, cu care ţara noastră a aderat la Comunitatea Europeană.
De asemenea, s-a spus la adresa băieţilor deştepţi că Hidroelectrica trebuia să cumpere energie termo scumpă şi să o vândă ieftin la băieţii deştepţi. În cazul nostru, atunci cand Hidroelectrica a cumpărat energie termo şi ne-a revândut-o, au facut-o la preţul de achiziţie. În raport cu noi,Hidroelectrica putea oricând ieşi din contract.
La renegocierea din 2012 cu domnul Remus Borza, administratorul de insolvenţă al Hidroelectrica, am convenit asupra cantităţilor şi preţului cerut de dânşii, fără a fi nevoie de întreruperea contractului. Acum, constatăm că, inclusiv pentru această perioadă, Hidroelectrica ne dă în judecată cerând daune. Să fiu sincer, nu înţeleg.
Fondul Proprietatea, cu un acţionar mai mare decât ceilalţi, ne-a reclamat la Comisia Europeană, secţia de concurenţă, pentru ajutor de stat în domeniul energiei. Comisia Europeană a judecat speţa timp de trei ani, iar comunicatul dat de autorităţile europene, la final, a specificat că nu a fost ajutor de stat şi că preţurile sunt în conformitate cu piaţa. Apoi, la o lună diferenţă, Consiliul Concurenţei ne-a amendat. Nu din acel motiv, ci doar că nu ar mai fi fost energie hidro şi pentru alte companii de
furnizare energie electrică.
Reporter: În 2015, indicatorii economici ai securităţii şi autonomiei pe termen scurt şi lung ai societăţii Electromagnetica au scăzut. A fost această amendă o cauză care a dus la o securitate financiară la un nivel mai redus?
Eugen Scheuşan Sunt două motive. Primul ar fi această amendă, pe care am provizionat-o cu 10 milioane lei, acesta fiind un element al pierderii. O altă sumă de 7-8 milioane provine din furnizarea de energie electrică, unde am trecut printr-o perioadă de restructurare a pieţei noastre. Fiind şi un an cu o hidraulicitate foarte scăzută, deci fără energie hidro, a trebuit să ne bazăm pe Piaţa Zilei Următoare şi pe energia termo. Întrucât legislaţia din ţara noastră prevede termene lungi de timp în care anunţi un client că nu mai poţi furniza energie electrică, aceste întâmplări ne-au produs pierderea.
În momentul de faţă, Electromagnetica a trecut din nou pe profit, toate activităţile din portofoliu fiind profitabile şi previziunile pe acest an sunt optimiste.
Reporter: Cum procedează Electromagnetica pentru distribuirea profitului? Ce procent rămâne în companie pentru a fi reinvestit?
Eugen Scheuşan De principiu, o treime din profit am distribuit sub formă de dividende, iar două treimi am păstrat pentru reinvestire. Din acest punct de vedere am avut alături de noi acţionariatul companiei, care a înţeles importanţa actului  vestiţional. Electromagnetica, practic, şi-a reînnoit, în ultimii 15 ani, întreaga bază tehnologică. Din anii „90, compania a moştenit o bază tehnologică extrem de rudimentară, rămasă cu mai mult de 15 ani în urmă a tot ceea ce exista în momentul acela.
Din profitul propriu, am putut să ne retehnologizăm lanţul de microhidrocentrale, să construim două microhidrocentrale noi, astfel încât, în momentul de faţă, ne găsim într-o poziţie bună la acest capitol.
Avem un lanţ de 10 microhidrocentrale în bazinul râului Suceava, cu o putere instalată de aproape 6 MW. Investiţiile pentru achiziţie, construcţie şi modernizare depăşesc 24 milioane euro. Se contează pe o putere generată între 20%-30% din puterea instalată, în funcţie de anotimp şi de situaţia hidrologică. Planul facut de noi la început, la momentul achiziţiei nu se mai potriveşte cu realitatea de acum din domeniul energiei regenerabile: apa uzinată s-a scumpit de patru ori, un anumit număr de certificate verzi a fost amânat de la tranzacţionare implicit valorificare prin vânzare, a fost introdus impozitul pe construcţii speciale (taxa pe stâlp). Asistăm la o stopare a investiţiilor în domeniu şi chiar la o reducere a industriei de regenerabile, în special a celei care funcţionează pe vânt, ajungându-se la demontarea echipamentelor din România şi instalarea lor în alte zone ale lumii, unde această activitate este considerată benefică.
Totodată, ne regăsim foarte bine şi la capitolul forţă de cercetare-proiectare. Toate produsele noastre sunt cercetate de forţa proprie de proiectare. Este foarte greu să menţii, să creşti şi să formezi o forţă de cercetare-proiectare capabilă să transmită unei alte generaţii toate aceste cunoştinţe. Acest aspect este mult mai important decât clădirea, utilajele şi toate celelalte. Acestea au o durată de viaţă clară. Un utilaj îşi transmite valoarea în timp produselor, se uzează moral şi fizic, se aruncă la fier vechi şi se înlocuieşte. Într-un fel sau altul şi cu omul se întâmplă la fel, dar pe intervale de timp mult mai îndelungate. Foarte important este că omul respectiv îşi poate transmite informaţia mai departe. Această formare de specialişti continuă şi creşte. Materia cenuşie este singura materie primă care prin utilizare intensivă sporeşte, nu seacă.
Datorită acestui lucru trebuie să fie efectuate eforturi mult mai mari în învăţământ, în atragerea tinerilor în societăţi de tip industrial. Trebuie înţeles că nu ne putem face toţi avocaţi, doctori, brokeri,bancheri şi că în mare măsură naţiunile la care râvnim ca nivel sunt naţiuni industrializate, unde cea mai importantă forţă este cea de proiectare, de descoperire a noului.
Reporter: Anul trecut aţi precizat că, începând cu anul 2017, producţia de becuri „economice” va fi interzisă pe teritoriul Uniunii Europene. Va avea un impact asupra creşterii vânzării de corpuri de iluminare LED?
Eugen Scheuşan În momentul de faţă se observă o scădere a vânzării corpurilor de iluminat cu descărcare în gaze. Înlocuirea becurilor termice cu aşa-zisele becuri economice, clar, a fost o eroare. Din ce cauză? Funcţionarea lor se bazează pe ionizarea unor gaze, care nu sunt dăunătoare, dar pornirea ionizării se face prin vapori de mercur. Fiecare „bec economic” conţine înăuntru o cantitate de vapori de mercur. Organismul fiinţelor vii conţine receptori pentru multe lucruri. Ştie să recunoască fierul, calciul, seleniul, şi altele necesare vieţii. Recunoscându-le, reglează în permanenţă cantitatea de astfel de elemente din organism. Pentru altele, care în mod natural nu au ce căuta nici în hrană sau în atmosferă, nu are receptor. În acest caz, organismul nu ştie ce cantitate din acel element se află în el. Printre acele elemente se găsesc cupru, plumb, mercur. Este dovedit ştiinţific că prezenţa acestor elemente în organismul uman este mai mult decât dăunătoare şi poate provoca îmbolnăviri grave, soldate uneori chiar cu deces. Mercurul face parte din această categorie, acesta fiind şi motivul pentru care becurile „economice” au fost excluse pe viitor.
Din păcate, în ţara noastră, Ministerul Mediului a hotărât prelungirea admiterii pe piaţă a acestora cu încă 4-5 ani. Noi am adresat Ministerului Mediului o scrisoare, cu doi ani în urmă, în care am prezentat faptul că în România eram la acea dată zece producători de sisteme de iluminat cu LED şi niciunul de corpuri de iluminat cu descărcări în gaze. Răspunsul dumnealor a fost că Ministerul Mediului, potrivit legii, poate prelungi permisiunea de comercializare. În răspuns nu există o expunere de motive. Într-adevăr, suntem interesaţi să ne vindem şi marfa, dar pe altă parte aceste becuri „economice” nu reprezintă o soluţie bună. Speranţa mea este că becurile economice vor dispărea mai degrabă prin încetarea producţiei mondiale decât prin reglementările noastre.
Reporter: În 2014, Electromagnetica exporta corpuri de iluminare LED către Italia, Grecia, Bulgaria şi Serbia. Anul trecut aţi intrat şi pe pieţele din Franţa, Olanda, Macedonia, Ungaria. În 2016, ce strategie şi-a propus Electromagnetica?
Eugen Scheuşan Am găsit în Bulgaria şi mai multe companii cu care cooperăm. Anul acesta, am reuşit să avem un agent de vânzări şi în Ungaria. Exportăm în continuare în Italia. Dintre toate ţările, în Bulgaria am exportat cel mai mult. Exportăm în ţările din fosta Iugoslavia. Din păcate, nu putem să accesăm piaţa estică şi nord-estică, unde în momentul de faţă pentru români nu este recomandabilă deschiderea de afaceri, din cauza turbulenţelor din zonă şi faptului că nu suntem bine primiţi, deşi este o piaţă cu potenţial uriaş.
Reporter: În ce stadiu se află programul pentru primării de extindere a reţelei de iluminat public cu LED?
Eugen Scheuşan Constatăm cu plăcere şi surprindere că majoritatea licitaţiilor, în momentul de faţă, pentru iluminatul public sunt pe LED-uri. Localităţi mici şi foarte mici emit caiete de licitaţie cu performanţe tehnice deosebit de înalte. Din nefericire, în momentul actual, nimeni nu poartă răspunderea în cazul penetrării pieţei cu produse neconforme. Orice se conectează la reţeaua electrică în România trebuie să îndeplinească mai multe norme. Dacă pe etichetă scrie că dă o intensitate luminoasă şi corpul respectiv dă alta, mai mică sau de altă culoare, este treaba utilizatorului. Dar faptul că îl legi la reţeaua de electricitate şi mai departe împiedici vecinii să privească la TV, din cauza paraziţilor induşi în reţea, sau dai foc la locuinţă, nu mai este de trecut cu vederea. Conform legislaţiei din România, fabricantul este responsabil de o astfel de întâmplare, însă acest fabricant este de multe ori neidentificabil (mai ales corpuri de iluminat cu preţuri mici din Asia). Acel preţ mic nu reflectă isteţimea şi îndemânarea fabricantului. În realitate, din corpul de iluminat lipsesc subansamble destinate protecţiei reţelei. De multe ori LED-urile din aceste corpuri de iluminat sunt instabile funcţional, de proastă calitate, cu durată de viaţă scurtă, ceea ce se
reflectă în preţul scăzut al produsului.
Reporter: Vă doriţi să introduceţi corpuri de iluminare LED în spitale şi în clădirile de învăţământ?
Eugen Scheuşan Chiar am făcut astfel de acţiuni. Facultatea de Medicină Veterinară este un astfel de exemplu.
Din păcate, în sectorul bugetar, înlocuirea iluminatului clasic cu LED-uri are dimensiunea unei investiţii şi ea se judecă în acelaşi mod, cu termen de recuperare a investiţiei, economii ulterioare, beneficii. Dacă se înlocuieşte iluminatul pe bază de neon cu cel cu LED-uri, se obţin câteva beneficii. Primul ar fi economia de energie electrică. Dacă utilizând iluminatul clasic se consumă 1 KWh, cu LED-uri se consumă semnificativ mai puţin. Înlocuirea corpurilor clasice de iluminat cu corpuri cu LED-uri conduce la o economie de energie electrica de 50%. Dacă se realizează un studiu lumino-tehnic, care sa ţină cont de nevoile de iluminare (ceea ce poate conduce la un alt număr de corpuri de iluminat şi/sau la reamplasarea lor), se poate atinge o economie de 70%.
O formă de contract pe care o propunem este ca plata să fie efectuată din economia de energie electrică. Un alt beneficiu important este durata de viaţă mult mai mare. Dacă la tuburile cu neon discutăm de 5.000 de ore de funcţionare cu o scădere la jumătate a intensităţii luminoase după 1.000 de ore de funcţionare, la LED-uri discutăm despre zeci de mii de ore de funcţionare, iar la capătul acestor zeci de mii de ore corpurile cu LED-uri nu se sting, doar luminează cu o intensitate mai mică. În principiu, se consideră că, la scăderea cu 30% a iluminării, şi-a încheiat perioada de viaţă.
Aceasta este propunerea pe care am îndrăznit să o facem şi sistemului şcolar şi celui de sănătate. Să punem noi corpurile, ca apoi să încasăm o rată lunară a ceea ce economisesc, până la plata totală. Propunerea este dificil de realizat. Dânşii au în buget două categorii, de economii şi de investiţii. Dacă lucrarea nu este trecută în capitolul de investiţii, transportul între capitolele bugetare este posibil doar dacă se vor duce cu un nou buget, cu o rectificare, ceea ce foarte mulţi evită.
Reporter: În perioada de criză aţi declarat că diversitatea afacerilor Electromagnetica a ajutat compania să nu se abată de la strategia propusă. Această diversitate a domeniilor şi compatibilitatea tehnologică au ajutat compania să activeze pe piaţă cu succes?
Eugen Scheuşan Exact acest lucru ne îndeamnă şi în momentul de faţă când deja în presă se vehiculează o nouă criză. Sau dacă nu cumva criza perpetuă este un nou mod de viaţă, în care singurele instituţii neafectate de criză rămân băncile. Dacă dau semne de criză, toate guvernele se grăbesc să pompeze bani în bănci. Singura care te poate scoate din criză este cercetarea, care creează oameni cu mintea deschisă, persoane care se pot adapta situaţiilor noi. Doar cu aceşti oameni poti ieşi din criză, chiar dacă este cercetare industrială, economică, medicală, etc.
Bazat pe această forţă de proiectare putem avansa în momentul actual, la producţia de staţii de încărcare pentru automobile. De ce? Deoarece LED-urile nu se alimenteaza la 230 V si atunci trebuie un convertor, un adaptor. Acesta este un chipament electronic mult mai complicat, comparativ cu LED-urile în sine. Din 230 V curent alternativ, care pentru reţeaua românească înseamnă între 180 V – 270 V, se realizează curentul continuu necesar LED-urilor. Din acest motiv am putut trece la fabricaţia de redresor de mare putere, iar de la acesta din urmă trecem la staţiile de încărcat automobile. Totul este bazat pe forţa de proiectare, care a realizat şi sistemul de telegestiune a abonaţilor, fiind o agregare inteligentă cu sistem de telecomunicaţii şi cu mult IT, atât hardware cât şi software. Software-ul are dimensiunea unui sistem de operare, fiind un ansamblu de câteva sute de rutine care înseamnă zeci de mii de linii de program. Aceasta este cea mai mare avere a societăţii Electromagnetica, nu pământul, casele sau utilajele. Cine are şi cultivă o astfel de forţă va fi mult mai putin atins de criza. Cine nu are cercetare este puternic afectat de criză, deoarece nu este adaptabil.

By |2017-09-05T11:20:28+00:00iulie 5th, 2016|Aparitii Media|Comentariile sunt închise pentru Bursa 04.07.2016